FEPRA EPR · Întrebări frecvente
Răspunsuri, nu trimiteri la lege.
54 întrebări pe care ni le pun clienții, cu răspunsuri scurte și cadrul legal la final. De la „ce este un OIREP” la cum declari paleții, pungile sau caserolele din trestie de zahăr. Nu găsești răspunsul? Echipa de relații clienți FEPRA îți răspunde.
Peste 1.500 de companii ne-au acordat încrederea. Printre ele:
Noțiuni de bază
Despre OIREP și obligația ta
Ce înseamnă răspunderea extinsă a producătorului, cine o are și ce se întâmplă dacă nu o îndeplinești.
Ce este un OIREP?
OIREP înseamnă „organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului”: o societate licențiată de Ministerul Mediului care preia obligația firmei tale de a recicla ambalajele puse pe piață. Tu raportezi lunar cantitățile, OIREP-ul finanțează colectarea și reciclarea, îți dă dovada și te ajută cu declarația la AFM. Explicat pe larg.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.
OIREP sau OTR, care este termenul corect?
Același lucru. „OTR” (organizație de transfer de responsabilitate) era denumirea folosită înainte de 2019. Legea folosește astăzi formula „organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului”, prescurtată în piață OIREP.
Cine este obligat să își îndeplinească obligațiile privind ambalajele?
Orice firmă care introduce pe piața din România produse ambalate: produci în România, imporți sau achiziționezi intracomunitar produse ambalate, vinzi sub marcă proprie produse fabricate de alții, supraambalezi produse pentru revânzare, pui pe piață ambalaje de desfacere (inclusiv pungi) sau închiriezi ambalaje cu titlu profesional. Obligația se poate îndeplini individual sau prin transfer către un OIREP.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, art. 16.
Ce înseamnă „ambalaje introduse pe piața națională”?
Ambalajul este orice produs, indiferent de material, destinat să conțină, să protejeze, să manipuleze, să distribuie sau să prezinte bunuri, de la materii prime la produse finite. Se consideră introdus pe piața națională în momentul în care este făcut disponibil pentru prima dată în România: la import sau achiziție intracomunitară pentru ambalajele venite din afară, respectiv la prima punere la dispoziție pentru cele produse aici. Firma care își aplică marca pe un produs fabricat de altcineva este considerată cea care l-a introdus pe piață.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 1.
Care sunt categoriile de ambalaje: primar, secundar, terțiar, reutilizabil?
- Ambalaj primar (de vânzare): unitatea de vânzare pentru consumator, la punctul de achiziție. Exemplu: sticla de suc, cutia de cereale.
- Ambalaj secundar (grupat, supraambalaj): grupează mai multe unități de vânzare, poate fi separat de produs fără să îl afecteze. Exemplu: baxul de 6 sticle, folia care ține pachetele.
- Ambalaj terțiar (de transport): ușurează manipularea și transportul mai multor unități sau grupaje. Exemplu: cutia de transport, paletul, folia de paletizare. Nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene.
- Ambalaj reutilizabil: conceput pentru mai multe cicluri, reumplut sau refolosit în același scop; nu devine deșeu când este returnat pentru refolosire.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 1.
Pe ce tipuri de materiale se raportează ambalajele?
Pe șapte grupe, aceleași pe care le găsești în tarifele FEPRA: hârtie și carton, plastic, PET (raportat distinct în cadrul plasticului), sticlă, oțel, aluminiu și lemn. Ambalajele compozite (de exemplu cutiile de băuturi din carton, aluminiu și plastic) se raportează pe fiecare material din compoziție.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje; Decizia 2005/270/CE.
Cine poartă responsabilitatea și ce autoritate verifică?
În România se aplică principiul răspunderii extinse a producătorului: firma care introduce ambalajul pe piață răspunde pentru colectarea și reciclarea lui după ce devine deșeu. Cantitățile și contribuțiile sunt gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), unde depui declarația lunară; Garda Națională de Mediu și AFM pot controla evidențele.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje; OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Pot să îmi îndeplinesc obligațiile fără OIREP?
Legal, da: individual, cu propriul sistem de colectare și reciclare, evidență, audit și raportare. În practică este rentabil doar pentru foarte puține companii, cu volume mari și ambalaje returnabile.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, art. 16 alin. (5).
Ce se întâmplă dacă nu fac nimic?
Datorezi la AFM 2 lei pentru fiecare kilogram din țintă pe care nu îl dovedești reciclat, plus eventualele amenzi pentru declarații nedepuse, iar AFM poate verifica anii anteriori. Vezi cât te-ar costa cu și fără OIREP.
Cadrul legal: OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, art. 9 alin. (1) lit. d.
Vând online, prin marketplace-uri. Mă privește?
Da. Coletul, folia, cutia și umplutura sunt ambalaje puse pe piață de tine. Din august 2026, platformele verifică și ele acest lucru, conform noului regulament european privind ambalajele (PPWR).
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje; Regulamentul (UE) 2025/40.
Colaborarea
Contract, tarife și raportare cu FEPRA
Cum semnezi, cât plătești, ce faci lună de lună și ce primești înapoi.
Cum se calculează tariful?
Pe kilogramul de ambalaj introdus pe piață, cu un tarif diferit pentru fiecare material și pentru fiecare flux (municipal sau industrial/comercial). Tarifele sunt fixe pe tot anul și publice. Tarife și calculator de costuri.
Există costuri ascunse sau un minim de facturare?
Nu. Plătești tariful pe kilogram pentru cantitățile declarate. Fără cost de administrare a contractului, fără abonament pentru platformă, fără factură minimă.
Tariful se poate modifica în timpul anului?
Nu. Tariful din contract rămâne același din ianuarie până în decembrie, ca să îți poți bugeta costul de mediu de la început.
Cum pot micșora cheltuielile cu ambalajele pe care le pun pe piață?
Fără OIREP, plătești la AFM 2 lei pentru fiecare kilogram din ținta legală pe care nu îl dovedești reciclat. Printr-un contract cu FEPRA plătești un tarif pe kilogram de câteva ori mai mic, aplicat la toată cantitatea, iar dovada reciclării vine de la noi. Compară cele două costuri pe cantitățile tale.
Cadrul legal: OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Pot trece la FEPRA de la alt OIREP în timpul anului?
Da. Contractul cu noi începe de la data semnării, iar cantitățile de dinainte rămân la vechiul OIREP. Te ajutăm să nu ai nicio lună neacoperită.
De când sunt acoperit?
De la data semnării contractului. Cantitățile puse pe piață înainte de această dată rămân în responsabilitatea ta sau a OIREP-ului anterior.
Am nevoie de semnătură digitală?
Nu pentru contractul cu FEPRA, pe care îl semnezi electronic, de pe telefon sau calculator. Pentru contul AFM-online, portalul acceptă cont cu certificat digital sau cu utilizator și parolă; ghidul AFM explică ambele variante.
Ce documente îmi trebuie ca să semnez?
Datele firmei (denumire, CUI, sediu), persoana de contact și înregistrarea la AFM. Restul completăm împreună. Cum funcționează, pas cu pas.
Nu îmi cunosc cantitățile de ambalaje. Pot semna?
Da. Începi cu o estimare, iar echipa de relații clienți te ajută să o corectezi din primele luni de raportare.
Ce trebuie să fac eu, ca client, lună de lună?
Să introduci în FEPRA 2.0, între 1 și 20 ale lunii, cantitățile de ambalaje puse pe piață în luna anterioară, pe materiale și pe tip de ambalaj. Platforma le validează și îți pregătește datele pentru declarația la AFM. Restul, contractarea colectorilor, reciclarea, dovada și raportările către autorități, le gestionăm noi.
Ce se întâmplă dacă nu apuc să raportez până pe 20?
Ne suni sau ne scrii, găsim o soluție ca declarația ta la AFM să fie depusă la timp, dar te rugăm să nu faci din asta o regulă.
Ce documente îmi trebuie pentru declarația la AFM?
Doar raportul lunar validat în FEPRA 2.0 (Anexa 3), generat din cantitățile pe care le-ai declarat. Declarația o depui din contul firmei tale pe portalul AFM, până pe 25 ale lunii pentru luna precedentă.
Cadrul legal: Ordinul nr. 591/2017 (formularul declarației la Fondul pentru mediu); OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, art. 10.
Cine răspunde, în firma mea, de transmiterea informațiilor către AFM?
Firma ta, prin persoana pe care o desemnezi responsabil de mediu. Legea cere ca fiecare operator economic să aibă o persoană instruită în gestionarea deșeurilor, din firmă sau externă. Echipa de relații clienți FEPRA lucrează cu această persoană, dar declarația se depune în numele firmei tale.
Cadrul legal: OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, art. 23.
Primesc dovada că ambalajele mele au fost reciclate?
Da. Anexa 3 după fiecare validare, trasabilitatea cantităților cu documente pentru fiecare tonă, disponibile în platformă, și certificatul cu emisiile de CO₂ evitate, gata de folosit în raportarea ESG. Cifrele noastre sunt verificate anual de un auditor extern.
Ce primesc după semnare și cine îmi răspunde la întrebări?
Un coleg din echipa de relații clienți îți trimite datele de acces în FEPRA 2.0, te ia pas cu pas prin încadrarea ambalajelor și prima raportare și îți răspunde ori de câte ori ai o întrebare. Suportul este inclus în tarif. Când se schimbă legislația, primești o informare scurtă, cu ce te privește.
Din întrebările clienților
Încadrarea ambalajelor: situații concrete
Răspunsurile date de echipa de relații clienți FEPRA în platforma FEPRA 2.0, pe cazuri reale. Sunt recomandări generale; pentru situația ta, întreabă echipa.
Folosesc ambalaje din PET reciclat (rPET). Există reguli speciale sau taxa pe plastic e mai mică?
Nu. Ambalajele fabricate integral sau parțial din plastic reciclat au același regim juridic ca ambalajele din plastic virgin și se declară la fel. Procentul de material reciclat nu influențează contribuția la Fondul pentru mediu.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje; Directiva (UE) 2019/904; Regulamentul (UE) 2021/770.
Folosesc pungi de plastic cu clapetă adezivă, la vânzări online și în magazin. Cum le încadrez?
Depinde de canal. La vânzarea online, punga cu clapetă adezivă se încadrează ca ambalaj de transport. La vânzarea directă în magazin, ca ambalaj de desfacere. Ecotaxa de 0,15 lei/bucată se datorează doar pentru ambalajele de desfacere, adică în al doilea caz.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje; OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; Ordinul nr. 1448/2020.
Cutiile de carton folosite la transport, pentru livrarea produselor către clienți: primar, secundar sau terțiar?
Ambalaj primar atunci când cutia transportă un singur produs. Dacă transportă mai multe produse, devine ambalaj secundar sau terțiar, după rolul pe care îl are.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 1.
Plicurile din hârtie cu bule folosite la livrare cum se încadrează?
Ca ambalaj primar.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 1.
Cutiile de bijuterii (carton și burete), primite gratuit de la furnizor, cum se încadrează?
Ca ambalaj primar: sunt ambalajul de vânzare al bijuteriei, nu cutii de transport.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 1.
Cutiile mari de carton în care primesc marfa la import (en-gros) cum se încadrează?
Ca ambalaj secundar sau terțiar, în funcție de rol: grupare a mai multor unități de vânzare, respectiv ambalaj de transport.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 1.
Scotch-ul personalizat cu care lipesc cutiile livrate clienților se declară?
Da, se încadrează ca ambalaj primar și se declară la materialul din care este făcut.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 1.
Cum declar coșurile de lemn cadou, cu mai multe produse?
Ca ambalaj secundar: coșul grupează mai multe unități de vânzare, fiecare ambalată individual, și poate fi separat de produse fără să le afecteze.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 1.
Pun pe piață cabluri. Cum declar tamburii pe care sunt înfășurate?
Tamburii sunt ambalaje primare. Cablul este o singură unitate de vânzare, așezată direct pe tambur, deci tamburul are funcție de ambalaj de vânzare, nu de transport.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 1.
Vând, împreună cu produsele, pungi cu logo-ul firmei. Cum le încadrez și trebuie să încasez ecotaxa?
Pungile personalizate cu marca ta sunt ambalaje introduse pe piață de tine și se declară. Pentru pungile de transport se plătesc două taxe, indiferent dacă au mâner sau nu:
- contribuția de 2 lei/kg pentru ambalaj, declarată lunar la AFM până pe 25 ale lunii pentru luna precedentă (cu OIREP, această obligație e preluată de noi);
- ecotaxa de 0,15 lei/bucată plus TVA, declarată trimestrial la AFM până pe 25 a lunii următoare trimestrului. Se evidențiază distinct pe documentele de vânzare și se afișează vizibil la punctul de vânzare.
Ecotaxa nu se aplică pungilor care respectă standardul EN 13432 (biodegradabile și compostabile), dar numai dacă deții un buletin de încercare emis de un laborator acreditat la nivel european.
Cadrul legal: OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, art. 9 alin. (1) lit. d) și q).
Pungile din hârtie personalizate, folosite pentru cadouri corporate, sunt ambalaje de desfacere?
Da. Pungile transmise clienților, indiferent cu ce sunt umplute și chiar dacă sunt oferite gratuit, sunt ambalaje puse pe piață sub marca ta și se declară la Fondul pentru mediu.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, art. 16 și anexa nr. 1.
Vreau să folosesc pungi biodegradabile. Ce obligații am?
Legislația nu are încă reguli specifice pentru ambalajele biodegradabile; toate ambalajele intră sub incidența Legii 249/2015. Recomandăm să ții o evidență strictă pe tip de material și să deții fișele tehnice care dovedesc compoziția. Pentru ecotaxa de 0,15 lei/bucată, excepția se aplică doar pungilor care respectă cerințele SR EN 13432:2002, dovedite cu buletine de analiză sau rapoarte de încercare pentru fiecare lot. Pentru situațiile neclare, cere un punct de vedere scris de la AFM.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje; OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; Ordinul nr. 578/2006 (Metodologia de calcul al contribuțiilor la Fondul pentru mediu), art. 51-53.
Cumpăr caserole „bio” din trestie de zahăr. Le declar și cum le încadrez?
Până la apariția unor norme specifice, recomandările noastre sunt: ambalajele din trestie de zahăr conțin celuloză, similară cartonului, deci se declară la AFM la hârtie și carton; ambalajele din amidon sau din acid polilactic (PLA) nu pot fi asimilate plasticului și nu se declară. Păstrează fișele tehnice pentru fiecare tip de ambalaj, din factură nu se poate stabili compoziția. Pentru orice categorie incertă, cere un punct de vedere scris de la AFM.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 2.
Import folie de vidat și caserole pe care le vând clienților, care ambalează în ele produse cu etichete proprii. Cine declară?
Dacă clienții tăi își aplică marca proprie pe produsele ambalate în aceste materiale, obligația de a declara la Fondul pentru mediu le revine lor. Dacă produsele nu poartă marca clienților, obligația îți revine ție, ca importator.
Cadrul legal: OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Ambalajele din mai multe materiale (paleți cu cuie, ambalaje compozite) se declară pe fiecare material?
Da. Ambalajele compozite și cele alcătuite din mai multe materiale se calculează și se raportează pe fiecare material din compoziție, conform Deciziei 2005/270/CE. Obligația este aplicabilă începând cu anul 2025; un material care reprezintă sub 5% din masa ambalajului poate fi exceptat.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, art. 17 alin. (5); Decizia 2005/270/CE, art. 6c.
Trebuie să pun simbolurile de reciclare pe ambalaje? Ce marcaje folosesc?
Operatorii care marchează ambalajele pentru identificarea materialului trebuie să aplice sistemul de numerotare și abrevieri din anexa nr. 3 la Legea 249/2015, direct pe ambalaj sau pe etichetă, vizibil, lizibil și durabil. Nerespectarea se sancționează cu amendă de la 8.000 la 16.000 lei. Pentru produsele importate (de exemplu din China) poți trimite furnizorului etichetele, astfel încât ambalajele să intre în România gata marcate, cu respectarea aceluiași sistem.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, art. 9 și anexa nr. 3.
Din întrebările clienților
Paleți și ambalaje reutilizabile
Cel mai des întâlnit subiect din raportări: cine declară paleții, când se scad și cum se țin evidențele.
Recuperez majoritatea paleților. Pot raporta doar diferența dintre cei trimiși și cei recuperați?
Numai cu evidențe. Legea îți cere să ții situații lunare, pe baza documentelor financiar-contabile, pentru ambalajele introduse pe piață, iar cantitatea reutilizată se recunoaște doar din înregistrările contabile. Dacă tratezi paleții ca ambalaje reutilizabile, trebuie să îi marchezi „ambalaj reutilizabil”, să organizezi un sistem de preluare cu un procent de returnare de minimum 80% și să ții evidența contabilă a rotațiilor.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, art. 10 alin. (4) și art. 16; Ordinul nr. 578/2006 (Metodologia de calcul al contribuțiilor la Fondul pentru mediu), art. 22.
Paleții aflați în custodie, returnați partenerului, trebuie declarați în lunile în care sunt la mine?
Dacă ai documente justificative care arată că paleții returnați în luna X sunt cei primiți în custodie anterior, considerăm că nu mai trebuie declarați la AFM: nu devin deșeuri în România. Condiția este o evidență fiscală foarte strictă a paleților intrați și returnați. Recomandăm consultarea contabilului și, la nevoie, un punct de vedere de la AFM.
Cumpăr paleți de pe piața internă pentru depozit. Îi declar? Dar dacă revând o parte?
Depinde de sursa lor și de ce faci cu ei:
- paleți proveniți din import, din producție internă sau de la un reciclator de lemn, pe care pui produse: îi declari tu, la prima utilizare;
- paleți care au fost deja declarați de altcineva, dovedit cu documente: nu îi mai declari;
- paleți cumpărați ca produse și revânduți ca atare, fără marfă pe ei: ești distribuitor, nu se declară, dar nici nu se scad din cantitățile pe care le folosești;
- paleți importați cu marfă și rămași în țară: îi declari la import; dacă îi vinzi ulterior, cantitatea nu se scade, deșeul rămâne în România.
Cere furnizorilor informații despre sursa paleților, ca aceeași cantitate să nu fie declarată de două ori sau deloc.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, art. 16 și anexa nr. 1; Ordinul nr. 578/2006 (Metodologia de calcul al contribuțiilor la Fondul pentru mediu), pct. 24.
Produsele importate vin pe paleți care nu apar pe factură. Cum îi introduc în contabilitate?
Paleții sunt ambalaje reutilizabile care trebuie înregistrate în contabilitate la o valoare justă, în conturi de stocuri distincte. În practică: stabilești tipul de palet (euro sau non-euro) la import, determini greutatea (procedură proprie de cântărire sau fișe tehnice de la furnizor), îi înregistrezi la valoare justă la prima introducere pe piață, ții evidența pe bucăți și greutate (achiziționat, în stoc, livrat) și livrezi marfa pe paleți cu respectarea Legii contabilității și a Codului fiscal.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, art. 10 alin. (6); Ordinul nr. 1503/2017, art. 22; Legea contabilității nr. 82/1991; Ordinul nr. 1802/2014.
Am returnat paleți furnizorului extern pe aviz, dar facturile de retur au ieșit în alte luni. Cum rectific la AFM?
Declarația rectificativă se depune cu documente justificative: avizele de însoțire a mărfii, facturile fiscale, CMR-ul și orice alt document care dovedește returul. Explici în adresa de înaintare de ce facturarea s-a făcut în luna X pentru lunile anterioare; atâta timp cât cantitățile din facturi corespund cu cele din avize, AFM nu ar avea motive să respingă rectificarea. Recomandăm să atașezi și procesul-verbal de cântărire a paleților.
Cadrul legal: Ordinul nr. 591/2017; Ordinul nr. 1503/2017, anexa nr. 1.
Ce înseamnă obligația de a avea un procent de ambalaje reutilizabile (5% pe an)?
Se aplică firmelor care pun pe piață bere, cidru, băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape, vinuri și spirtoase în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, între 0,1 și 3 litri. Din 2020, greutatea ambalajelor reutilizabile trebuie să fie de cel puțin 5% din greutatea ambalajelor folosite într-un an (dar nu mai puțin decât media 2018-2019), cu o creștere de 5% pe an până în 2025 inclusiv.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, art. 10 alin. (5) și art. 11.
Ce sunt ambalajele primare nereutilizabile?
Legea nu definește direct termenul, dar definește componentele: ambalajul primar este ambalajul de vânzare pentru consumator, iar ambalajul reutilizabil este cel conceput pentru mai multe cicluri, reumplut sau refolosit în același scop. Prin urmare, ambalajul primar nereutilizabil este ambalajul de vânzare conceput pentru un singur ciclu, de exemplu sticla, doza sau flaconul care nu se reumple.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, anexa nr. 1; HG nr. 1074/2021, anexă.
Dincolo de ambalaje
SGR, autorizații și alte obligații de mediu
Sistemul de garanție-returnare, viza anuală a autorizației de mediu și alte raportări pe care le întâlnesc clienții noștri.
Ce obligații am în sistemul de garanție-returnare (SGR)?
Dacă pui pe piață băuturi (bere, cidru, băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape, vinuri, spirtoase) în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, între 0,1 și 3 litri, trebuie:
- să te înregistrezi la administratorul SGR (RetuRO) înainte de a introduce produsele pe piață și să închei contract cu acesta;
- să marchezi ambalajele SGR și să raportezi lunar, până pe 10, cantitățile puse pe piață în programul informatic al administratorului;
- să percepi garanția de la clienți și să o plătești administratorului până pe 25 a lunii următoare, împreună cu tariful de administrare;
- să informezi consumatorii despre produsele în ambalaje SGR și să permiți controalele autorităților.
Amenzile merg de la 4.000 la 50.000 lei, în funcție de obligația încălcată. Ambalajele SGR nu se mai declară la OIREP pentru partea preluată prin sistem; echipa de relații clienți te ajută cu delimitarea.
Cadrul legal: HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare, cu modificările ulterioare.
Băuturile vegane pe bază de ovăz, în PET sau HDPE, intră în SGR?
Da. Băuturile din ovăz cu diverse arome sunt băuturi în sensul hotărârii, iar ambalajele primare nereutilizabile din plastic între 0,1 și 3 litri, marcate SGR, intră în sistemul de garanție-returnare.
Cadrul legal: HG nr. 1074/2021, anexa (semnificația termenilor).
Autorizația de mediu se apropie de expirare. Ce trebuie să fac?
Autorizația își păstrează valabilitatea atâta timp cât obții viza anuală. Solicitarea vizei se depune la APM, autoritatea care a emis autorizația, cu minimum 60 și maximum 90 de zile înainte de data emiterii (de exemplu, pentru o autorizație emisă pe 29 august, între 29 mai și 29 iunie), cu: cererea tip, raportul anual de mediu sau raportările cerute de autorizație, declarația pe propria răspundere că activitatea se desfășoară în aceleași condiții și dovada plății tarifului (100 lei pentru autorizația de mediu, 300 lei pentru autorizația integrată). Se poate trimite și scanat, pe e-mail, cu confirmarea înregistrării. Nedepunerea duce la suspendarea activității, iar depunerea în afara termenului la suspendarea autorizației pentru o perioadă egală cu întârzierea. Colectorii parteneri primesc notificări automate în FEPRA 2.0 cu 70, 23, 7 și 1 zi înainte de expirare.
Cadrul legal: Legea nr. 219/2019 (art. 16 din OUG nr. 195/2005); Procedura de aplicare a vizei anuale, art. 5.
Mi s-a cerut raportarea în Registrul NONIED. Ce este și cum se face?
Este raportul privind conformarea activității cu prevederile autorizației de mediu, întocmit de operatorii care dețin autorizație de mediu, în SIM (Sistemul Integrat de Mediu), platforma online a ANPM. Te loghezi la raportare.anpm.ro (sau te înregistrezi cu formularul eForm dacă nu ai cont), soliciți din profil accesul la Registrul NONIED (domeniul Emisii industriale) și completezi formularul: detalii activitate și producție, coordonate amplasament, monitorizarea emisiilor, deșeuri, coșuri. Perioada de raportare este 1 aprilie - 30 mai, pentru anul precedent, dacă autorizația nu prevede alte date. Formularul completat se descarcă și se depune la APM, cu număr de înregistrare.
Am un magazin și vreau să colectez ulei uzat de la clienți. Care este procedura?
Orice operator care colectează uleiuri uzate (vegetale sau minerale) trebuie să dețină autorizație de mediu pentru fiecare punct de colectare, cu codurile CAEN aferente, și obligațiile de mediu care vin cu ea. Dacă doar permiți unui colector să amplaseze recipiente în parcarea ta, colectorul este cel care trebuie să dețină autorizația pentru punctul respectiv.
Cadrul legal: OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor; OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului.
Export deșeuri de ambalaje din importurile proprii către un reciclator din UE, ca să reciclez în nume propriu. Ce condiții trebuie să îndeplinesc?
Din 2019, obiectivele îndeplinite individual se pot realiza doar cu deșeuri provenite din propriile ambalaje introduse pe piața națională, cu evidență separată. Pentru livrările în afara țării ai nevoie cel puțin de: contract de prestări servicii de reciclare cu operatorul care deține instalația; înregistrarea deșeurilor în conturi de stocuri distincte, la valoare justă; facturare conform Codului fiscal; dovada reciclării efective (document de procesare, declarație sau certificat de reciclare, raport de producție cu operațiunea R3); autorizația de mediu sau un document echivalent al reciclatorului; Anexa VII la Regulamentul 1013/2006 completată integral, cu codul deșeului, cantitățile livrate și recepționate, operațiunea R3 și confirmarea reciclatorului; pe toate documentele de transport și pe factură, mențiunea că deșeurile sunt încredințate pentru îndeplinirea obiectivelor de reciclare, cu datele firmei tale. Raportările anuale către autorități rămân obligatorii.
Cadrul legal: Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, art. 15-17; Ordinul nr. 1503/2017, art. 23-25; Regulamentul (CE) nr. 1013/2006; HG nr. 856/2002.
Nu ai găsit răspunsul?
Scrie-ne sau sună-ne. Echipa de relații clienți FEPRA îți răspunde pe situația ta concretă, fără jargon. Oameni, nu roboți.